Oras

Noul Cod Rutier intra in vigoare de azi, 8 august 2013, si aduce cateva schimbari si pentru biciclisti.

Legal, avem voie sa mergem de acum pe "marginea drumului", in cazul in care trotuarul nu dispune de piste. Daca ne mai trimit soferii inapoi pe trotuar sau striga la noi ca mergem prea incet, putem sa le recitam cantand textul noului cod rutier: "posesorilor de vehicule li se interzice sa circule pe acostamentul drumului, exceptie facand biciclistii, in cazul in care carosabilul nu dispune de piste speciale pentru acestia".

In alta ordine de idei, tot de acum, politistii au toate motivele sa ne dea intre 450 si 600 de lei amenda daca NU mergem pe LANGA bicicleta pe trecerea de pietoni: deci nu mai traversam calare! Mai mult, trebuie (de altfel ca orice cetatean) sa avem cu noi o carte de identitate, altfel suntem obligati sa insotim organele de Politie la sectie pentru a ne identifica si a ne aplica o serie de amenzi.

Nu avem voie, oficial, sa circulam cate 2 biciclisti in paralel, ci doar in sir indian si nici sa circulam in stare de ebrietate, si cica nici sa transportam pe cineva care ar fi in stare de ebrietate. Cea din urma precizare este putin ciudata avand in vedere ca oricum nu avem voie sa transportam pe cineva pe portbagaj, avand voie sa transportam pe o bicicleta normala doar copii sub 7 ani, pe scaune speciale instalate.

Pe drumurile publice au voie sa circule doar adultii si copiii de peste 14 ani, iar noaptea este interzis sa circulam fara mijloace de iluminare fata-spate si "ochi de pisica".

Codul mai zice ca putem parca sau stationa pe partea carosabila in paralel cu marginea ei, iar spre deosebire de autovehicule, le putem parca si cate doua, una langa alta.

Este interzisa desfasurarea de concursuri, antrenamente ori intreceri pe drumurile pubice, cu exceptia celor autorizate de administratorul drumului respectiv si avizate de politia rutiera.

Asociatia Green Revolution demareaza un proiect pentru participarea cetatenilor la elaborarea si adoptarea legii biciclistului la nivelul Municipiului Bucuresti. Proiectul va fi realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civica, program finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile.

Cine se poate implica?

Toti cetatenii, factorii de decizie, autoritatile, expertii in transport si comunitatile de biciclisti.

Care este scopul final?
Adoptarea, in Consiliul General al Capitalei, a unei hotarari privind normele tehnice de proiectare a cailor de circulatie cu bicicleta, care vor sta la baza viitoarelor amenajari urbanistice.

Ce poate face o persoana OBISNUITA care isi doreste sa sustina realizarea infrastructurii?

Sa fie la curent cu chemarile la dezbateri ce vor fi anuntate de Greenrevolution pe pagina lor de Facebook, I love Velo.
Este cruciala implicarea tuturor biciclistilor, pentru a demonstra ca este o nevoie reala si exista o cerere pentru schimbare din partea tuturor celor care isi doresc sa pedaleze si nu doar o ambitie exagerata a unei comunitati restranse.

De asemenea, poate fi util sa ramana conectat la tot ce se intampla in acest domeniu, citind publicatii de profil (eg: Freerider.ro). In plus, fiecare biciclist poate sa isi incurajeze cunoscutii sa adopte bicicleta ca mijloc de transport.

Momentul in care pe strada nu vor fi doar cateva zeci de biciclisti, ci cateva sute, va fi un important semnal de alarma pentru autoritati sa se implice activ in promovarea acestui mijloc de locomotie.

Care sunt pasii pe care ii veti urma pentru a stabili solutia de realizare a infrastructurii?

Vom lua in calcul situatia curenta si gradul de utilizare a pistelor de biciclete deja existente, precum si eficacitatea STAS-ului actual de proiectare a acestora. In acest sens, vom evalua modul de proiectare a pistelor actuale, in baza informatiilor furnizate de autoritatile publice si documentarii foto si video din teren, si vom sonda opinia comunitatii de biciclisti si publicului larg. Ulterior, vom incorpora recomandarile expertilor in mobilitate urbana si amenajare teritoriala, atat din Romania, cat si din tari cu traditie in utilizarea bicicletelor.

Solutia optima pentru infrastructura bucurestean va viza proiectarea corecta a cailor de circulatie pentru biciclete, asa incat acestea sa poate fi utilizate in conditii de siguranta in trafic.

Ce se va intampla in cele 6 luni in care se deruleaza proiectul de implicare a cetatenilor in acest proces?

In decursul celor sase luni in care este organizat proiectul, vor fi organizate conferinte de presa si dezbateri publice pentru a asigura participarea cetatenilor la elaborarea solutiilor de proiectare pentru caile de circulatie cu bicicleta in Bucuresti.

De ce este nevoie de implicarea autoritatilor?
"Noi incurajam mersul pe bicicleta pentru un oras sanatos si mai putin poluat, insa autoritatile publice trebuie sa
prioritizeze mersul pe biciclete si sa rearanjeze intregul spatiu urban disponibil potrivit acestor prioritati. Infrastructura necesara utilizarii bicicletei este printre cele mai importante conditii de dezvoltare a unui oras prietenos cu biciclistii", a declarat Raluca Fiser, presedintele Green Revolution.

Despre Green Revolution

Green Revolution, fondata in martie 2009, este prima organizatie nonguvernamentala de ecologie urbana din
Romania ce pune in practica masurile ce stau la baza construirii unui oras verde. GreenRevolution dezvolta proiecte
variate, care promoveaza si sprijina: educatia ecologica si respectul fata de mediul inconjurator, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, mijloacele si solutiile de transport ecologice si economice, adoptarea unui comportament responsabil fata de mediu in randul autoritatilor si companiilor private si de stat.

Pentru informatii suplimentare:

Matei Geanina, Communication & PR Coordinator @ ASOCIATIA GREEN REVOLUTION

Mobil: 0728.051.780
Telefon: 021/310.63.97; Fax: 021/316.28 23
Adresa: str. Olteni, nr.3, sect.3, Bucuresti
Email: geanina.matei@greenrevolution.ro
Mai multe detalii: www.greenrevolution.ro

La inceput de mai vremea e numai buna de "barcelonit" la 22-24 de grade. Am avut 7 zile pline de descoperit cum e sa fii biciclist in Barcelona.

Imediat ce am patruns in oras cu autobuzul luat de la aeroport, am vazut cu o surprindere putin neplacuta palcuri de scutere si motociclete parcate peste tot. Primele 5-10 minute de oras chiar nu am vazut nici macar o bicicleta.

Am strambat intai din nas, apoi chiar m-am ingrijorat, eu speram sa fie un oras cat mai bike friendly care sa ma inspire ajunsa inapoi acasa.

Am ajuns seara asa ca am mers direct la hostel. A doua zi am luat-o la picior spre centru, nu inainte de a ne lua o caserola de fructe cu aspect de caise, dar mult mai acrisoare, suculente si racoritoare: Nisperos.

Dupa ce am traversat 2 strazi am inceput sa ne prindem care este marele "secret". La ei orice drum pana la aprozar si inapoi e o mica drumetie. Fiecare straduta e in panta, cred ca erau si zone cu panta maxima de 20%.

Asa ca scuterele devin in acest caz alegerea cea mai eco si logica a barcelonezilor care nu stau in centrul orasului si in zona plajelor (zone cu teren plat). Ce-i drept ar fi fain sa fie si la noi mai multe scutere decat atatea masini in care merge o singura persoana.

Oricum, incepuseram deja sa vedem biciclete. Mai timid in cartierul in care stateam noi, dar din ce in ce mai multe pe masura ce ne apropiam de centru.

O data ce ajungeai in zona centrala (strada Rambla, parcurile mari, casa lui Gaudi, Sagrada Familia, etc) biciclistii erau in largul lor. In zonele aglomerate cu turisti se auzeau sonerii din toate partile, biciclistii aveau bun simt si nu mergeau in viteza, iar pietonii erau educati, se dadeau la o parte fara priviri pline de repros.

Am vazut cel putin o duzina de centre de inchiriat biciclete pentru turisti. Preturile variau de la 5 la 15 euro/zi. Ora costa cam la 3-6 Euro, asa ca era clar convenabil sa o inchiriezi o zi intreaga. Si erau promovate foarte bine. Inclusiv in hosteluri, prin afise prin oras (inclusiv la metrou) sau chiar prin personalul care statea la intrare si iti striga un salut de departe si te invita inauntru sa vezi bicicletele.

Nu in toate zonele sunt piste si nu toate strazile sunt in regula de frecventat de biciclistii care nu sunt foarte experimentati. De exemplu sunt strazi foarte stramte pe care abia incape o masina. Sau sunt strazi cu un strop mai largute, dar pe care daca incerci sa iti faci drum ca biciclist s-ar putea sa stai in drum pentru cei care sunt pe scuter si care nu se mai pot strecura printre masini din cauza ta.

Dar trotuarele sunt foarte largi si primitoare atat pentru pietoni cat si pentru biciclisti, iar bicicletele pliabile si biciclete de oras erau mult mai des intalnite, spre deosebire de Bucuresti, unde MTB-urile sunt folosite intr-o veselie pentru cursele in oras. Cei 250 de kilometri de piste de biciclete sunt numai buni si acopera cele mai importante zone ale orasului (se pot vedea pe harta aici).

Mi-a placut foarte mult sa fac turul orasului pe bicicleta. Desi a fost mai greoi pe strada comerciala Rambla, aglomerata cu turisti, a fost o idee grozava sa ne luam biciclete pentru restul orasului. Mai ales pe Montjuic, un deal care gazduieste si o frumoasa gradina botanica si o veche cetate de aparare in varf.

Este estimat ca aproximativ 19% din Barcelonezi (la 1.6 milioane de locuitori) au o bicicleta proprie.

Pe langa acestia, orasul pune la dispozitia rezidentilor circa 6000 de biciclete prin sistemul de bike sharing Bicing oferit in schimbul unui abonament de 46 Euro/an.

Ce ofera programul? 420 de statii in cele mai importante zone ale orasului. Bicicleta poate fi folosita pentru curse de maxim 30 de minute (timp masurat de la preluare pana la predare, la aceeasi statie sau la o alta). Asta pentru ca este gandita ca mijloc de transport, nu pentru timpul liber. Daca bicicleta este folosita mai mult de jumatate de ora se percepe o taxa de 0.7 E/ora pentru primele 2 ore. Daca se depasesc 2 ore taxa creste la 4.4 E/ora.

Cum merge programul? Iata cateva statistici oferite de ei: aproape 109.000 abonati, fiecare bicicleta este luata la plimbare in medie de 6 ori pe zi si calatoreste 830 kilometri/luna. Circa 600 de biciclete sunt la revizie tehnica in fiecare zi.

Mi-a placut faptul ca unele magazine de biciclete aveau si cateva biciclete de inchiriat. La centrul la care am fost noi, bicicletele aveau 6 viteze si erau foarte stabile (puteam merge fara ghidon, desi pe multe biciclete, mai ales de inchiriat, imi este imposibil). Mi-au placut foarte mult. Partea buna e ca erau productie locala, fabricate in Catalunya.

Mi-a parut rau ca nu aveam un aparat foto incorporat in ochelarii de soare ca sa pot fotografia tot ce voiam, mai ales "chestiunile" in miscare, precum biciclistii :). Cel mai mult mi-a parut rau ca nu am prins in poza un cuplu elegant pe biciclete olandeze si un grup de vreo 8 pusti din care cel putin 3 am reusit sa vad ca erau pe trotinete Razor gonind la vale si sarind su succes bordurile.

Pana o sa strang bani de ochelari Google, poate o sa ma invat minte sa imi iau cu mine mai des aparatul si poate sa il tin la indemana.

Mai multe poze puteti sa vedeti intr-un album pe pagina Facebook a Biciclopului. E o mica particica din Barcelona pe 2 roti pe care am descoperit-o eu cu foarte mare placere. Si bineinteles, o poza cu cea mai minunat-pantagruelica-delicioasa paella pe care am mancat-o vreodata :).

Ce piste de biciclete au mai ramas functionale din punct de vedere legal in capitala?

Din cei 122 de km amenajati de Primaria Bucuresti prin Administratia Strazilor intre 2008 si 2010, se pare ca doar 20% mai sunt practicabile, legal.

Acestea sunt situate pe Bulevardul Ghencea, Brasov, Timisoara, 1 Mai, Serban Voda, Sibiu, Aviatorilor si Prezan, conform reprezentantilor Administratiei Strazilor, pentru Wall-Street.ro.

Intrebati de jurnalisti daca primarul Capitalei Sorin Oprescu, in calitate de conducator al serviciilor publice locale, incearca in vreun fel recuperarea prejudiciilor, reprezentantii Administratiei Strazilor au raspuns, sec, "Intrebati-l pe domnul Primar General".

Si cum au inceput sa se inmulteasca numarul semnelor de circulatie care interzic accesul cu bicicleta pe carosabil, in curand ne vom vedea in ilegalitate toti care mergem cu bicicleta in oras.

Multumim celor de la Optar.ro pentru ca au mobilizat presa sa scrie despre acest subiect. Sa speram ca miscarile biciclistilor si vuietul presei pe tema asta o sa aiba un efect pozitiv, la un moment dat.

In Olanda autoritatile iau in considerare o propunere de a realiza piste cu incalzire subterana, pe baza de energie geo-termala, pentru a diminua numarul accidentelor cauzate de accesul pe zapada a biciclistilor.

Pretul unui kilometru de pista ar costa intre 20.000 si pana la maxim 40000 de Euro. Comparativ, in Bucuresti cei 122 de km de piste au fost realizate cu 11 milioane de euro. Adica cu un cost de peste 90.000 de euro pe kilometru. Halal!

(surse: BBC si TVR)