Cum alegem placa de snowboard - Ghid Complet

In ghidul actual vei primi o "portie sanatoasa" de informatii din domeniul snowboardingului. Acestea sunt utile atat daca vrei sa afli cum sa alegi placa de snowboard si te afli printre cei care care vor sa se apuce de aceasta activitate cool, cat si daca esti un rider care a luat deja contact cu snowboardingul si vrei afli mai multe ca sa progresezi.

Pentru ca exista atat de multe tipuri de placi, vom face lumina intre diversele modele, in functie de:
- destinatia lor;
- tipul de teren pe care sunt folosite;
- profilul riderului;
- caracteristicile fizice ale riderului.

Indiferent daca momentan doar intentionezi sa te apuci de snowboarding, mergi ocazional la munte cu placa sau esti un "client fidel" al pantelor inzapezite, exista anumite lucruri de baza de care trebuie sa tii cont in alegerea placii sau in upgrade-ul placii pe care deja o ai.

Cand alegi o placa trebuie sa fii atent la mai multi parametri, precum lungimea, forma, profilul si flexul. Iar acestea trebuie alese si in functie de caracteristicile riderului. De exemplu, daca esti o persoana mai grea, alege o placa mai lunga, ceva mai rigida, iar daca ai o marime mare la pantofi vei avea nevoie si de o placa mai lata.

Cuprins:

Scurta istorie si tipuri de snowboarding
Tipuri de placi
Alege placa in functie de inaltimea si greutatea ta
Cat de lata trebuie sa fie placa de snowboard?
Alege placa in functie de stilul de snowboarding
Sidecut-ul si radiusul unei placi de snowboard
Profilul placii de snowboard
Forma unei placi de snowboard
Despre flex
Structura unei placi de snowboard
Tipuri de varfuri ale placilor
Care sunt diferentele intre placile pentru baieti si cele pentru fete?
Cum alegem placa de snowboard pentru copii?
Ce tip de placa este recomandata pentru incepatori?
Pretul unei placi de snowboard
Intretinere placa de snowboard
Sfaturi finale pentru alegerea placii de snowboard

Foto: varzeshjavan.com

 

Scurta istorie si tipuri de snowboarding

Snowboardingul a aparut ca o alternativa a schiului in anii 60, in Statele Unite, cand doua schiuri au fost legate intre ele, pentru prima data, pentru amuzamentul unor copii. Ideea a prins extrem de repede. Astfel ca numai in 1966 s-au vandut peste jumatate de milion de "snurfers", asa cum s-au numit la inceput aceste placi.

In 1977, Jake Burton Carpenter a fondat compania Burton Snowboards in Vermont, SUA. Doi ani mai tarziu, Jake a castigat Campionatele Nationale de "Snurfing", cu o placa creatie proprie, ceea ce a fost considerata prima placa de snowboard.

Acest nou sport a castigat din ce in ce mai multa popularitate in anii ce au urmat. In 1983 a avut loc primul Campionat Mondial de "Halfpipe", iar doi ani mai tarziu - Cupa Mondiala - care a avut loc in Austria, marcand recunoasterea internationala a acestui nou sport.

In 1990 s-a infiintat Federatia Internationala de Snowboard, pentru a stabili un set de reguli valabile la toate competitiile, iar in 1998 snowboard-ul a devenit sport olimpic.

Pentru a te familiariza cu snowboadingul, trebuie sa stii ca exista mai multe ramuri ale acestuia. Pentru fiecare ramura, placa de snowboard specifica are caracteristici particulare, precum lungimea, latimea, rigiditatea sau constructia.

Freeride-ul sau backcountry

Aici vei coborari rute neamenajate, de multe ori in munti inalti, cu linii "agresive". Se pune foarte mult accent pe creativitatea riderului, respectiv linia aleasa, care trebuie sa fie deopotriva cursiva, spectaculoasa si originala. Pe langa pante abrupte si stanci, adesea traseul include si copaci sau arbusti, sariturile peste aceste obstacole naturale fiind foarte apreciate.

Freestyle-ul sau jibbing

Acest stil tine doar de imaginatia ta in efectuarea unor scheme, multe dintre ele provenite din skateboard. Se vor folosi obstacole diverse, de multe ori artificiale, precum saritori, balustrade sau cutii. Si aici stilul si originalitatea sunt foarte apreciate in efectuarea schemelor. "Terenul de joaca" este, cel mai adesea, un spatiu special amenajat in vecinatatea ariilor schiabile, numit fun-park.

Halfpipe

Competititiile se desfasoara pe rampe semicirculare acoperite cu zapada, riderul folosindu-se de peretii acesteia pentru a se inalta si a efectua scheme in aer, punandu-se accent si pe amplitudinea sariturii.

Alpine snowboarding

Este echivalentul slalomului in schi - riderul are ca unic scop coborarea cat mai rapida a unei partii amenajate precum una de schi, singura conditie fiind ocolirea unor porti marcate. Exista si varianta parcurgerii traseului in paralel, de cate doi concurenti in acelasi timp, cel mai rapid calificandu-se mai departe.

Bordercross (sau snowboard cross)

Patru competitori iau startul simultan pe acelasi traseu, presarat cu damburi de zapada, curbe stranse si rampe pentru sarituri. Calitatile necesare castigarii unei astfel de curse sunt tehnica, viteza, dar si capacitatea de "supravietuire", lupta directa a celor patru concurenti fiind deosebit de spectaculoasa.

 

Tipuri de placi

Placile de snowboard se diferentiaza in functie de stilurile de practicare a snowboarding-ului si terenurilor pe care putem ajunge cu placa.

Exista placi pentru uz general, "bune la toate", care sunt adresate, de regula, incepatorilor sau celor care nu s-au hotarat asupra stilului pe care il abordeaza. De asemenea, exista si placi specializate, nisate pe un anumit tip de teren sau stil practicat.

Placile au fost gandite initial pentru a pluti mai usor pe zapada afanata, specifica zonelor din afara partiilor, insa foarte multi practicanti de snowboard pot fi intalniti pe partii. Aici ai avantajul ca poti invata mai usor sa te dai, iar instalatiile de cablu te vor duce in scurt timp din nou in varful pantei.

Exista mai multe feluri de a te da cu placa, fiecare rider avand un teren de joaca preferat. Pentru fiecare stil de dat exista placi dedicate de snowboard, cu caracteristicile proprii. In continuare le vom prezenta pe cele mai populare.

1. Street/Jibbing:

Cu o lungime mica si un flex moale, placile de scheme sunt construite pentru a fi folosite pe obstacole precum rampele, balustrade tehnice, cutii, garduri sau scari. De asemenea, partea din fata si cea din spate (nose & tail) sunt construite identic, pentru a te putea da atat cu fata, cat si cu spatele.

Au o decupare pronuntata la mijloc (sidecut), pentru intoarceri rapide si stranse. Au distanta mare intre legaturile de snowboard, pentru a putea schimba usor directia in care aluneci, cu fata sau cu spatele.

Foto: snowplanetmag.com

2. Park/Halfpipe

Aceste placi sunt cu 4-5 cm mai lungi decat cele de jibbing, au un flex mai dur si raspund foarte bine comenzilor. Acestea sunt facute pentru sarituri inalte, cum intalnesti la halfpipe, scheme pe balustrade sau rampe, dar sunt destul de versatile si pot fi folosite cu succes si pe munte.

Si aceste placi sunt construite bidirectional (twin tip), astfel incat sa poti ateriza pe oricare dintre cele doua fete (nose & tail).

3. All-mountain:

De regula cu 3-4 centimetri mai lunga decat o placa de freestyle, placile de all-mountain au un sidecut mai putin pronuntat. Ele au o constructie la care nose-ul si tail-ul sunt alcatuite diferit, cu mai multa flexibilitate in parte din fata.

Placile all-mountain sunt construite pentru a fi folosite pe intreaga suprafata a muntelui, pe diverse tipuri de zapada si au performante bune inclusiv pe partie, de aceea sunt preferate de incepatori.

4. Backcountry/Freeride:

Daca te intereseaza doar viteza pe pante nebatute, virajele in zapada pana la brau si culoarele abrupte pe care sa-ti testezi abilitatile, o placa de freeride este ceea ce iti trebuie. Aceasta are lungimea si latimea mai mari decat alte placi, pentru a pluti pe zapada, si o margine mai lunga, pentru stabilitate.

Aceste placi sunt, de regula, unidirectionale, iar profilul este de tip "rocker", pentru a te mentine mai usor la suprafata zapezii afanate.

Foto: www.nationalgeographic.com

5. Alpine snowboarding/Bordercross:

Aceste placi sunt speciale pentru concursurile desfasurate pe partie, precum slalom, slalom urias sau slalom paralel. Au o lungime mare si o forma ingusta, fiind foarte rigide. Si aceste placi au o constructie unidirectionala si un sidecut moderat.

Sunt folosite, in concursuri, cu hardboots, boots asemanatori claparilor pentru ski, dar se pot folosi si softboots cu sistem step-in, in scop recreational.

Foto: oes.cat

 

Cel mai recent model de placa este splitboardul, o placa ce se poate demonta pe lungime in doua bucati, pentru a permite urcarea, la fel ca si la schiul de tura.

Odata demontat splitboardul, legaturile se rotesc pana sunt paralele cu placa, iar pe talpa celor doua bucati se lipesc doua benzi numite piei de foca, ce nu lasa placa sa alunece inapoi.

Vei folosi aceiasi clapari cu care te dai si la vale, astfel ca bagajul va ramane suficient de usor pentru a te bucura de natura.

Acum esti gata sa te deplasezi pe placa precum pe niste schiuri de tura si sa parcurgi distante lungi catre pante neexplorate.

Foto: splitn2.com

Splitboardul este prin excelenta placa folosit pentru backcountry, pentru ca iti permite sa explorezi zone intinse, prin forte proprii.

Astfel, daca deja stii sa te dai cu placa si vrei sa ajungi mai usor in zonele unde nu sunt construite telescaune si telecabine, poti folosi cu incredere acest sistem.

 

Alege placa in functie de inaltimea si greutatea ta

Placile de snowboard au o multitudine de forme, lungimi, profile sau latimi. Ele sunt create pentru a se potrivi caracteristicilor utilizatorilor si diverselor stiluri de snowboard - backcountry, all-mountain, park, street sau alpine snowboard.

Daca te-ai intrebat cat de mare trebuie sa fie placa de snowboard, trebuie sa stii ca lungimea placii depinde foarte mult de inaltimea si greutatea pe care o ai. Daca esti mai inalt si mai greu, de exemplu ai peste 1,85 - 1,90 m si kilograme din trei cifre, vei avea nevoie de o placa cu o suprafata de contact mai mare, ceea ce se traduce in lungime si latime mai mare. Poti face un calcul dupa tabelul urmator.

Lungimea placii (cm) in functie de inaltime si greutate:

CM/KG	45	50	54	59	64	68	73	77	81	86	91	95	100	104	109	113
152	139	141	143	145	147	149	151	151	152	153	153	154	155
155	139	141	143	145	147	149	151	152	153	153	154	155	155
157	140	142	144	146	148	150	152	153	154	154	155	156	156
160	141	143	145	147	149	151	153	154	154	155	156	156	157	158
163	142	144	146	148	150	152	154	154	155	156	156	157	158	158
165	142	144	146	148	150	152	154	155	156	156	157	158	158	159
168	143	145	147	149	151	153	155	156	157	157	158	159	159	160	161
170	144	146	148	150	152	154	156	157	157	158	159	159	160	161	161
173	145	147	149	151	153	155	157	157	158	159	159	160	161	161	162
175	145	147	149	151	153	155	157	158	159	159	160	161	161	162	163	163
178		148	150	152	154	156	158	159	160	160	161	161	162	163	163	164
180		149	151	153	155	157	159	160	160	161	162	162	163	164	164	165
183			152	154	156	158	160	160	161	162	162	163	164	164	165	166
185			153	154	156	158	160	161	162	162	163	164	164	165	166	167
188				155	157	159	161	162	162	163	164	164	165	166	166	167
191				157	158	160	162	163	163	164	165	165	166	167	167	168
193					160	162	163	163	164	165	165	166	167	167	168	169
195					161	162	163	164	165	166	166	167	167	168	169	170
198						163	164	165	166	166	167	167	168	169	170	170
200						164	165	165	166	167	168	168	169	170	170	170

 

Inaltime placa snowboard

Foto: howtohome.com

 

Cat de lata trebuie sa fie placa de snowboard?

Latimea placii se masoara in zona in care placa se ingusteaza cel mai mult.

Atunci cand cumperi o placa de snowboard trebuie sa te asiguri ca latimea acesteia corespunde cu marimea boots-ilor care iti trebuie, precum si unghiul pe care il vor avea legaturile pe placa.

Daca porti un numar mare, asigura-te ca si placa va fi mai lata, pentru a nu lovi cu varful sau calcaiul ghetei zapada atunci cand iei virajele. O placa standard este construita pentru numerele 42-43, daca porti intre 44-45 atunci vei avea nevoie de o placa mediu-lata (mid-wide), iar pentru boots peste 46 vei avea nevoie de o placa lata (wide).

Foto: snowboardingprofiles.com

 

Cel mai bun mod de a fi sigur ca iti alegi placa potrivita, in cazul in care ai deja ghetele de snowboard si legaturile, este sa mergi cu acestea la magazin. Monteaza ghetele in legaturi si plaseaza-le deasupra inserturilor de pe placa, la unghiul pe care il folosesti de obicei. Ca reper, pentru incepatori, este recomandat un unghi de +15 grade la legatura din fata si -10 grade pentru legatura din spate.

Ideal este ca varful si calcaiul sa depaseasca latimea placii cu aproximativ 1 cm. Daca ai cu peste 2 cm mai mult decat latimea placii este foarte posibil sa atingi cu boots-ii zapada, in curbe. Daca boots-ii sunt mai ingusti decat placa, inseamna ca ai ales o placa prea lata si nu vei putea transmite eficient energia catre canturile placii si virajele nu vor putea fi initiate la timp.

Foto: snowandrock.com

 

Alege placa in functie de stilul de snowboarding

Pe langa reperele legate de inaltime si greutate, trebuie sa stii ca, de regula, placile difera in functie de sitlul de snowboarding. Cele pentru a te da pe zapada mare (freeride, powder) sunt mai lungi si mai late, iar placile pentru funpark (freestyle, halfpipe) sunt ceva mai scurte.

Placile pentru scheme (jibbing, rails) sunt si mai scurte, dar si mai moi, in timp ce placile pentru partie (alpine snowboard, bordercross) sunt lungi si mai inguste, dar foarte rigide.
O placa pentru incepatori sau una pentru uz general trebuie sa-i ajunga de regula, rider-ului intre gat si nas. Cu cat placa este mai lunga, cu atat este mai greu de controlat de catre un incepator, dar este mult mai stabila la viteze mari.

O placa mai scurta este potrivita pentru un incepator sau pentru riderul care vrea sa faca scheme cat mai spectaculoase folosindu-se de obstacole artificiale precum balustrade, cutii, sine sau garduri.

O placa lunga iti va oferi control mai bun la viteze mari, asa ca daca esti incepator evita sa-ti cumperi o placa prea lunga, pana vei capata abilitatile necesare.

Foto: snowboardrobot.com

Sidecut-ul si radiusul unei placi de snowboard

Sidecut-ul unei placi sau profilul acesteia se refera la cat de curbat este snowboardul catre mijlocul sau, in raport cu capetele.

Sidecut-ul are o raza (radius) si o adancime, exprimata in centimetri, respectiv distanta intre linia imaginara trasata intre capetele placii si partea sa cea mai ingusta.

Poti sa-ti imaginezi raza sau curbura unei placi ca un cerc urias a carui margine se suprapune pe laterala placii. In functie de marimea acelui cerc imaginar, sidecut-ul va fi mai strans (un cerc mai mic) sau mai larg (un cerc mai mare).

Foto: wikipedia.com

Un cerc cu o raza mai mare (sau un sidecut depth mai mic) determina ca snowboardul sa fie mai stabil si mai putin agresiv, in timp ce un cerc mai mic, cu un sidecut pronuntat, va imprima un caracter mai agresiv placii, orientat spre performanta si curbe stranse.

Multi dintre producatorii de snowboard-uri construiesc placi cu sidecut progresiv, forma placii fiind complexa, in timp ce altele pot avea un sidecut compus din razele mai multor cercuri, de marimi diferite.

Sidecutul poate fi de mai multe feluri: radial, progresiv, asimetric si multiplu.

Foto: thehouse.com

Profilul placii de snowboard

Cand vorbim despre profilul unei placi, ne referim la modul in care este curbata talpa acesteia, pentru ca nu toate placile sunt drepte, atunci cand le privim de profil.

In functie de terenul pe care vei practica snowboarding, placile pot avea un profil de tip camber, flat, rocker sau o combinatie intre acestea.

In continuare, le vom prezenta pe fiecare in parte.

1. Camber

Acest tip de profil este forma traditionala a snowboardului. El are zona de contact cu zapada in apropierea celor doua capete, in timp ce partea din mijloc este este arcuita. Totusi, si aceasta parte se va lipi de zapada sub greutatea rider-ului, insa va exista permanent o tendinta a partii centrale de a se ridica, energie ce poate fi folosita de rider in avantajul sau.

Acest profil imprima placii un caracter predictibil si un grip bun pe viraje. Cu un profil camber, placa prinde bine zapada, in special cea de tip mai dur si rider-ul poate imprima o energie suficienta canturilor pentru iesirea din viraje cu viteza sau pentru initierea trick-urilor.

Astfel, aceasta forma este preferata de riderii de park, pipe si rails (jibber-i, pe scurt) care folosesc acest pop (energia degajata de tendinta de ridicare a mijlocului placii) pentru scheme. Placile de tip camber sunt folosite si la placile de all-mountain, unde grip-ul bun pe viraje este apreciat mai ales pe zonele cu zapada mai tare, cat si la alpine snowboarding, unde viteza cu care se iau curbele (carving) este esentiala.

 

2. Rocker (Inverted camber)

Profilul este aproximativ opus celui de tip camber, adica marginile sunt ridicate in sus, centrul placii fiind zona cea mai joasa de pe toata lungimea ei. Suprafata de contact cu zapada este mai mica. De aceea, cand alegi lungimea unei placi de acest tip, trebuie sa tii cont si de lungimea rocker-ului (partea care sta in aer) si sa alegi o placa mai lunga, pentru a avea acelasi numar de centimetri de contact cu zapada.

Placile cu rocker sunt folosite indeosebi pe zapada de tip powder, mare si pufoasa, marginile ridicate tinand placa tot timpul la suprafata zapezii.

Profilul de tip rocker este preferatul amatorilor de freeride, big mountain si powder.

3. Flat

Aceasta, asa cum ii spune si numele, este o placa dreapta, doar capetele sale fiind usor ridicate. Este o placa versatila pentru conditii variabile de zapada. Canturile prind bine in zapada, placa are o stabilitate buna in curbe si predictibilitate in alunecarea pe balustrade.

Este o placa buna atat pentru all-mountain, cat si pentru fun park-uri.

Foto: evo.com

 

Profiluri Combinate

1. Rocker/Camber/Rocker

Placile de acest fel au canturi care prind bine in zapada si combina avantajele camber-ului, de pe mijlocul placii, cu avantajul de mentinere deasupra zapezii al rocker-ului.

Aceste caracteristici o fac potrivita pentru practicantii de freeride la nivel competitional, unde ai nevoie de control maxim la viraje, in conditii de zapada nebatuta.

Foto: splitboardmag.com

 

2. Camber/Rocker/Camber (dublu-camber)

O placa cu camber atat pe partea din fata cat si pe cea din spate si cu rocker la mijloc imbunatateste pop-ul placii (tendinta de ridicare a zonei arcuite atunci cand nu mai punem presiune pe ea), dar ofera si avantajul de a absorbi socurile unor aterizari de la o inaltime mare.

Aceste placi sunt folosite in competitiile de freeride cu sarituri peste stanci mari, drop-ul fiind amortizat de constructia placii. De asemenea, constructia de tip rocker permite plutirea placii pe zapada mare.

Foto: evo.com

 

3. Powder camber (camber cu front rocker)

Dupa cum ii spune si numele, este un profil dedicat in primul rand zapezii foarte mari si foarte pufoase. Acest tip de placa are o constructie asimetrica, unidirectionala si este facuta astfel incat sa aluneci in jos cu partea din fata a placii (tip), nefiind planificate rotiri la 180 de grade.

De cele mai multe ori, cele doua parti ale placii (tip & tail) sunt construite din materiale de duritate diferita, fata mai moale, pentru a absorbi vibratiile, iar spatele mai dur, pentru a mentine controlul pe viraje.

Foto: evo.com

Forma unei placi de snowboard

Din punctul de vedere al formei unei placi, putem vorbi de placi unidirectionale, bidirectionale (true twin sau twin tip) si directional twin.

1. Placile unidirectionale

Sunt construite sa alunece intr-un singur sens, cu partea din fata in jos si, in cele mai multe cazuri, materialul de constructie a placii difera pentru varf (tip/nose) si coada (tail). Coada este mai rigida si varful este mai moale, pentru stabilitate in carving.

Sunt placile preferate pentru freeride, backcountry, big mountain si powder.

Acest tip de constructie este folosit si la alpine snowboarding sau bordercross, deoarece si aici se merge intr-o singura directie.

Placile directionale au de regula gaurile pentru legaturi orientate mai catre spatele placii (setback).

Foto: theangrysnowboarder.com

 

2. Placile bidirectionale (twin tip)

Sunt construite astfel incat tip-ul si tail-ul sunt construite identic din toate punctele de vedere, permitand alunecarea in ambele sensuri.

Legaturile sunt montate exact pe mijlocul placii pentru un plus de echilibru atunci cand cobori, indiferent cu ce parte esti la vale.

Aceste placi sunt folosite in park, constructia permitand intoarcerile, sariturile si aterizarile cu oricare dintre fetele placii.

Sunt, de asemenea, preferate de catre incepatori, pentru libertatea de miscare pe care o ofera folosirea ambelor capete ale placii.

Foto: evo.com

 

3. Placile directional twin

Au o forma similara celor twin tip, dar au materiale diferite de constructie intre tip si tail. Partea din fata (tip-ul) este moale pentru a absorbi socurile, iar spatele (tail-ul) este mai rigid, pentru stabilitate.

Placile de acest fel sunt preferate de catre practicantii de all-mountain si freestyle.

 

Despre flex

Acest indice ne arata flexibilitatea unei placi de snowboard, ceea ce depinde de materialul din care este construita. Diferite valori ale flexului sunt folosite pentru diferite stiluri de snowboard.

Fiecare marca are o notatie specifica pentru flex, de obicei de la 1 la 10, dar nu toate marcile merg pe acest sistem. De exemplu, cunoscutul brand Flow incadreaza flexul pe o scara de la 1 la 5.

Stil de snowboard	Flex recomandat	Valoare a flexului
Street/Jibbering/Park/Pipe	Moale	1-3
All-mountain/Freestyle	Mediu	3-5
Freeride/Backcountry	Mediu spre rigid	5-8
Alpine snowboarding	Rigid	9-10

 

- Flexul moale

Determina o placa mai iertatoare si mai usor de controlat, de aceea este recomandat incepatorilor si celor cu greutate scazuta.

De asemenea, placile mai moi sunt folosite si pentru schemele din fun-park, pentru a prelua din socurile sariturilor si aterizarilor.

La viteze mari totusi acest tip de placa va incepe sa vibreze si va fi mai greu de controlat.

- Flexul rigid

Este folosit la snowboardurile create special pentru viteza, cum ar fi cele folosite in freeride, big mountain, alpine snowboarding si bordercross.

O placa mai rigida nu va vibra la viteze mari, iar canturile sunt construite pentru a prinde foarte bine in zapada.

O placa poate flexa atat pe lungime (cel mai important), dar si pe latime, astfel ca la unele placi vom gasi ambele valori.

 

Structura unei placi de snowboard

Placile de snowboard sunt formate din mai multe straturi, dupa sistemul:
- Miez - invelit in mai multe straturi, numite si layere;
- Layers - alcatuite din diverse materiale, precum fibra de sticla sau carbonul;
- Canturi (margini) - din metal, pentru a prinde ferm in zapada si a lua virajele eficient;
- Talpa placii - principalul ei obiectiv este durabilitatea si inlesnirea alunecarii snowboardului.

Placile de calitate au miezul (core) din lemn, din diferite esente, precum Poplar, Bambus sau Paulownia. Acestea au o greutate scazuta si o rigiditate potrivita pentru a impiedica placa sa vibreze la viteze mai mari.

Pentru a imprima diferite caracteristici placii, sunt adaugate diverse tipuri de intarituri snowboardului. Acestea pot fi dispuse in mai multe directii si forme, astfel incat sa imprime diferite comportamente placilor de snowboard.

In cazul placilor de calitate, aceste intarituri pot fi de mai multe feluri:

Carbon strut

Un manunchi de fibre de carbon sunt pozitionate de-a lungul placii, un sistem ce confera incredere pe viraje si imbunataeste flexul pe lungimea placii, petru o performanta crescuta.

Acest tip de intarituri sunt preferate in constructia placilor unidirectionale.

 

Carbon crossbeam

Fibrele de carbon sunt dispuse in diagonala de-a lungul placii, pentru un maxim de performanta in ceea ce priveste rigiditatea placii, de la varf pana la coada (tip to tail). Preferata in constructia placilor de tip mountain twin, folosite la all-mountain si halfpipe.

 

Carbon A-frames

Intariturile de carbon sunt asezate in forma literei A, intre marginile placii si locul inserturilor legaturilor, pentru o rezistenta torsionala crescuta. Aceasta este reflectata in performanta pe pantele abrupte, unde curbele pot fi efectuate la viteze foarte mari.

 

Carbon uprights

Doua fibre de carbon paralele sunt pozitionate de-a lungul placii, dinspre varf si coada, pana in apropierea inserturilor pentru legaturi. Sistemul ofera siguranta la aterizarile de la inaltime (drop-uri) si o tensiune (pop) ce poate fi folosita pentru sarituri in park-uri sau pe traseele de freeride.

 

Tipuri de varfuri ale placilor

Placile au diferite forme, profile si constructii, iar cand vine vorba de varful acestora, lucrurile devin si mai complexe.

Cei de la Arbor vin cu o serie de inovatii in ceea ce priveste varful placii, in functie de tipul de zapada sau stilul preferat de fiecare.

Pe langa forma varfurilor, si materialele folosite pot fi diferite de la caz la caz - mai dure sau mai moi, in functie de efectul dorit.

 

Care sunt diferentele intre placile pentru baieti si cele pentru fete?

Producatorii nu le-au uitat pe boarderite si au creat modele care li sa se adreseze exclusiv, pentru cele mai multe tipuri de placi.

Placile pentru fete sunt construite diferit fata de cele ale baietilor. De regula, placile pentru fete au un flex cu o valoare mai mica cu un numar decat cele ale baietilor, pentru aceleasi stiluri practicate, din cauza greutatii reduse.

De asemenea, placa este mai ingusta, pentru a se potrivi cu numarul mai mic pe care fetele il poarta la boots.

Sidecut-ul placii poate fi mai pronuntat, pentru a permite luarea virajelor fara a depune un efort foarte mare.

Si nu in ultimul rand, placile pentru fete sunt mai usoare, tot pentru a putea fi controlate cu mai putina forta folosita.

Foto: blogs.burton.com

 

Cum alegem placa snowboard pentru copii?

Cei mai multi producatori de placi ofera si modele adaptate pentru copii. Acestea au o lungime mai mica, o greutate scazuta si un flex mai moale, pentru a putea fi manevrate usor de catre cei mici.

Alege o placa potrivita pentru inaltimea copilului - chiar daca ritmul de crestere este unul rapid, nu exagera cu lungimea placii. Opteaza pentru un snowboard care sa nu depaseasca inaltimea copilului, altfel va fi greu de manevrat si va disparea placerea datului pe placa.

Pentru ca cei mici sunt foarte incantati de obicei de desenele de pe placa sau orice alt obiect, cauta un snowboard cu motive grafice care sa atraga copilul, care sa petreaca cat mai mult timp pe partie.

Toata familia va fi mai fericita si vei ajunge in scurt timp sa va dati impreuna cu copilul, ceea ce va oferi o senzatie nemaipomenita.

Foto: instructables.com

 

Ce tip de placa este recomandata pentru incepatori?

Daca esti in cautarea primei placi de snowboard, nu incepe prin achizitionarea unei placi excesiv de specializate intr-una anumit tip de snowboarding.

Cele mai versatile placi sunt cele de all-mountain, care pot fi folosite atat pe portiunile de zapada nebatute, cat si, cel mai important, pe partie. Aici vei invata elementele de baza ale snowboardingului, precum alunecarea, virajele si intoarcerile.

Cauta o placa mai moale, care este mai usor de controlat la viteze mici si iti iarta cele mai multe greseli. Un profil de tip camber este mai predictibil, astfel ca este potrivit pentru startul in snowboarding.

Pentru a stabili flexul, tine placa dreapta cu o mana, de partea de sus, si apas-o puternic cu cealalta mana in zona mijlocului. Este o metoda usoara de a vedea cam cat este de moale, daca nu sunt prezente specificatiile sale.

Nu cheltui exagerat pe prima placa. Eventual poti chiar incerca sa inchiriezi cateva modele, pentru a vedea cum se comporta pe partie, urmand apoi sa decizi care e placa care ti se potriveste.

 

Pretul unei placi de snowboard

O placa de snowboard poate varia ca pret, in mare, incepand de la 100 euro si mergand pana peste 1000 de euro.

Cele de la limita de jos pot fi gasite in hypermarketuri si sunt, de regula, alcatuite din materiale mai economice si pot oferi o experienta nu tocmai placuta la prima folosire. Acestea pot fi grele si greu manevrabile din cauza structurii nu foarte bine studiate.

Cele mai ieftine placi de snowboard au stratul interior (core-ul) din spuma. Te sfatuim sa nu iti cumperi o placa de acest fel. Placile cu core de lemn, chiar daca sunt un pic mai scumpe, sunt mult mai rezistente in timp si ofera o senzatie superioara atunci cand cobori.

Placile de calitate incep de la aproximativ 700 de lei si ofera o constructie usoara, miez de lemn si finisaje bine lucrate.

De la circa 1000 de lei incep si tehnologiile mai avansate, precum amortizarea ABS cu insertii de cauciuc sau alte tipuri de insertii de materiale, pentru o manevrabilitate mai buna a placii.

Placile care depasesc 2000 de lei sunt de obicei destinate avansatilor intr-unul dintre stilurile snowboardingului, precum freeride, big mountain, freestyle sau park/pipe. Ele au profiluri complexe, precum dublu camber sau powder camber, iar riderii trebuie sa stie exact ceea ce cumpara, pentru a se potrivi tipului de teren pe care se desfasoara aventura.

 

Intretinere placa snowboard

Dupa ce ai cumparat o placa, este important sa o intretii corespunzator. Talpa snowboardului trebuie ceruita la cateva iesiri pe zapada si nu mai rar de o data pe sezon.

De asemenea, nu uita ca ai nevoie si de echipament de snowboard corespunzator. Iar acesta trebuie si el intretinut.

Canturile placii trebuie ascutite atunci cand s-au tocit si nu mai prind bine zapada. Iti recomandam sa faci aceste operatiuni la un service specializat pentru placi de snowboard si echipament de iarna.

Aici vei putea de asemenea sa realizezi un reglaj pentru placa de snowboard, daca pe parcursul sezonului suruburile legaturilor s-au slabit, sau alte parti nu mai functioneaza corespunzator.

Tot in service vei putea face upgrade-ul unei placi, cum ar fi montare legaturi pe placa de snowboard, in cazul in care ti-ai achizitionat unele noi, mai potrivite nevoilor tale.

Intre sezoane, depoziteaza placa intr-un loc care sa nu fie expus direct la soare, fara umezeala si cu o temperatura cat se poate de constanta. Materialele din care sunt alcatuite placile, precum lemnul, carbonul si fibra de sticla se pot deteriora in cazul depozitarii necorespunzatoare.

 

Sfaturi finale pentru alegerea placii de snowboard

Dupa prezentarea numerosilor termeni si multiplelor tehnologii, este timpul sa facem un rezumat al lucrurilor cruciale pe care trebuie sa le stii cand vrei sa cumperi o placa, printre care cum alegi placa de snowboard, ce marime trebuie sa aiba placa de snowboard sau ce sa faci pentru intretinere placa de snowboard.

In primul rand, sa recapitulam partile placii: nose (sau tip) si tail reprezinta partea din fata si partea din spate a placii.

Distanta dintre legaturi, ce corespunde cu distanta la care picioarele tale vor sta pe placa, se numeste stance width. Daca esti mai inalt, vei cumpara o placa mai lunga si distanta dintre legaturi va fi mai mare.

Pentru incepatori, este recomandata o montare a legaturii de snowboard la un unghi de +15 grade la legatura din fata si -10 grade pentru legatura din spate, fata de linia imaginara dintre legaturi.

Foto: extremeaddict.ro

La placile true twin, in care ambele capete sunt identice, legaturile vor fi montate simetric, pe mijlocul placii. La placile unidirectionale, legaturile vor fi montate cativa centimetri spre spatele placii fata de centru (setback), iar daca vrei sa te dai prin powder, vei avea un setback mai mare, adica o distanta mai mare fata de centru.

Calculeaza-ti bugetul si nu cumpara din prima o placa foarte scumpa, care este posibil sa fie construita pentru rideri cu multi ani de experienta.

Gandeste-te care va fi terenul pe care te vei da cu placa cel mai des. Un snowboard creat pentru powder nu se va comporta bine pe partie, iar o placa moale, pentru scheme, nu va reusi sa ia viraje la viteza mare, in zapada inghetata.

Inainte de a cumpara o placa, vezi ofertele de pe piata si intereseaza-te asupra producatorilor de placi. Fiecare vine cu oferte interesante si cu filosofia proprie.

Fii atent din ce materiale e placa pe care o doresti si de unde provin ele. De exemplu, cei de la Arbor folosesc pentru placile lor lemn din surse sustenabile, asa ca este o alegere buna daca te preocupa mediul inconjurator.

Concluzie: Daca esti la inceput de drum, iti recomandam o placa de all-mountain, cu un profil de tip camber sau flat, un flex moale spre mediu (1-4) si un sidecut moderat.

Acum, ca stii tot ce trebuie in materie de placi de snowboard, iti ramane sa dai curs chemarii pantelor inzapezite si, inarmat cu placa potrivita, sa petreci cat mai mult timp de calitate aproape de natura. Ture faine si distractie placuta!